Păpușile Teatrului Țăndărică vând acum zarzavaturi în Obor după ce și-au tăiat sforile
Demersul cultural s-a transformat într-un coșmar logistic după ce personajele din lemn au descoperit farmecul comerțului românesc și au refuzat să se mai întoarcă.
BUCUREȘTI, proiectul “Târgoveții de povești”, cu care Teatrul de Animație Țăndărică voia să aducă cinci spectacole gratuite în Piața Obor între 10 și 24 octombrie, a deraiat înainte de a doua reprezentație. Expuse la vibrația pieței libere, marionetele au dezvoltat spontan conștiință de sine. Apoi și-au secționat sforile cu o foarfecă de croitorie și s-au apucat de comerț. Hala agroalimentară le-a absorbit fără nicio formalitate.
Martorii spun că n-a durat mult. Încă de la prima reprezentație, personajele clasice au lăsat scenariul baltă și au trecut la evaluarea mărfii de pe tarabele vecine. Viorel Mărunțelu, administrator adjunct al sectorului de rădăcinoase, a crezut la început că totul face parte din regie. “Când l-am văzut pe Motanul Încălțat că negociază la sânge un sac de gogoșari, am zis că e vreo adaptare modernă. Pe urmă a scos bani gheață dintr-o cizmă, a cumpărat tot stocul și s-a pus să-l vândă la suprapreț la ieșirea din piață”, a povestit el, încă marcat de spiritul antreprenorial al felinei de pluș.
Până după-amiază, restul distribuției își împărțise deja sectoarele. Un Pinocchio de mărime medie a pus stăpânire pe o tarabă cu treninguri și negociază cu clienții folosindu-și nasul extensibil ca unitate de măsură pentru materialele sintetice. Capra cu Trei Iezi a organizat între timp un cartel strict în zona de brânzeturi. Concurența umană a fost scoasă din joc prin intimidare și prin prețuri de dumping la telemeaua de oaie.
“„Zâna Măseluță face bișniță cu usturoi românesc. Este inacceptabil.”
Pagubele culturale au fost evaluate la fața locului de Valerica Ștefănescu, purtător de cuvânt al Inspectoratului pentru Reglementarea Creaturilor Magice. “Am adus păpușile astea aici ca să le oferim bucureștenilor o fărâmă de cultură înaltă, iar acum Zâna Măseluță face bișniță cu usturoi românesc. E inacceptabil și estetic, și fiscal”, a declarat dumneaei, în timp ce încerca fără succes să confiște un cântar electronic modificat de un balaur de lemn cu trei capete.
Printre comercianții umani, părerile rămân împărțite. Unii se plâng de concurență neloială. Alții apreciază însă etica muncii creaturilor animate, iar Vasile Frunzeanu, vânzător veteran de citrice, le recunoaște un merit foarte concret: descurajează hoții de buzunare. Tot el susține că lupul de pluș care păzește raionul de carne a urcat vânzările cu treizeci de procente doar mârâind la clienții care pipăiau cotletele fără să cumpere.
Odată cu tarabele a venit, firesc, și birocrația. Păpușile au depus la administrația locală un dosar voluminos prin care cer asistență medicală gratuită pentru cariile în lemn, plus recunoașterea oficială a sforilor ca instrumente de opresiune tehnologică. O delegație de varză murată, însuflețită din greșeală de o marionetă vrăjitoare care a ratat o vrajă, s-a alăturat protestului. Refuză să mai fermenteze până nu se respectă drepturile muncii.
Deocamdată, spectacolele gratuite continuă, redefinite conceptual drept experiențe de comerț interactiv. Publicul bucureștean e încurajat să participe la actul artistic cumpărând legături de pătrunjel ușor ofilite de la un prinț din fibră de sticlă. Cât despre păpușarii originali, rămași șomeri, aceștia au fost angajați de propriile marionete la descărcat dubițele cu marfă. Plata se face exclusiv în monede de lemn și bonuri de masă desenate cu creionul.