Opinie nepopulară: abonamentele de streaming sunt o farsă mai mare decât horoscopul
Eu susțin că fiecare abonament vine cu un mic funcționar imaginar care îți numără pauzele și îți mută serialele în alt sertar.
Spun asta de ani de zile, cu voce tare și cu factura în mână: abonamentele de streaming sunt o farsă mai mare decât horoscopul. Banii nici nu sunt partea gravă. Partea gravă e că platforma îți cere să alegi ceva, îți trântește 14.000 de opțiuni în față și dispare fix în secunda în care te-ai hotărât. Am intrat într-o seară pentru un serial de 22 de minute. Am ieșit dimineața, cu o diplomă în documentare despre păsări care nu există.
Serviciul Pâlpâi, pe care l-am inventat chiar acum ca să-mi susțin argumentul, a anunțat prin vocea lui Costin Mărunțelu, director al departamentului de Pofte Audiovizuale, că fiecare abonat primește automat trei recomandări: ceva ce a văzut deja, ceva ce nu va înțelege și un film care începe cu o ușă deschisă spre o altă ușă. Mi se pare corect. Mai ales ultima parte, fiindcă și eu am în casă un hol.
Cu Pâlpâi sau fără, mecanismul e același peste tot. Streamingul ne vinde comoditate și pe urmă ne pune să stăm nemișcați în fața ecranului, ca să dovedim că o merităm. Pun pauză ca să-mi torn un pahar cu apă și platforma decide că am abandonat povestea, drept care îmi trimite un serial despre un zugrav care investighează dispariția unui scaun. Iar dacă derulez înapoi, aud aceeași replică de 11 ori, inclusiv în somn.
“Butonul „Continuă vizionarea” nu continuă nimic. El te urmărește.”
Despre zugrav n-am apucat să povestesc nimănui. Duminică, la masă, am încercat în schimb să-i explic familiei că un abonament ar trebui să aibă măcar un buton pentru “arată-mi ceva fără să mă întrebi cine sunt”. Mătușa mea a zis că există deja și a apăsat pe televizor cu o lingură. S-a deschis meniul de subtitrări pentru o limbă moldovenească inventată de aparat. De atunci discutăm despre vreme, care are mai puține sezoane și nu cere actualizare.
Până se repară televizorul mătușii, am și o revendicare oficială: interzicerea temporară a butonului “Continuă vizionarea”. Nu continuă nimic. Te urmărește. Îți amintește că ai început șapte seriale și ai terminat doar gustările. Ba mai rău, îți afișează chipul unui personaj pe care nu-l recunoști, dar care pare dezamăgit de tine. După părerea mea, personajul acela e contabilul moral al sufrageriei.
Revendicarea am trimis-o primăriei din Valea Lui Ceva, unde comisia pentru Timp Pierdut și Telecomenzi Încurcate se întrunește într-un sertar. Președinta comisiei, Livia Pufuleț, mi-a răspuns că streamingul va fi permis numai între 19:03 și 19:04, cu aprobarea unui vecin de bloc și a unui porumbel care a văzut finalul. Mi se pare o măsură echilibrată. Porumbelul a refuzat însă să depună mărturie.
Până intră în vigoare, plătesc în continuare pentru accesul la o bibliotecă infinită în care cineva mută rafturile când clipesc. O să aleg în fiecare seară ceva la întâmplare, o să citesc descrierea până îmbătrânesc și o să adorm înainte de generic. Dacă asta se cheamă divertisment, atunci și statul la coadă la un ghișeu gol e cinema. Doar că are mai puține recomandări și un final mai sincer.