Chiriile din Cluj explodează după înfrățirea cu Bali: mucegaiul devine vegetație exotică
Proprietarii din Mănăștur cer sute de euro în plus pentru noua experiență balineză, care include lipsa apei calde și vecini care bat cu mătura în țeavă.
CLUJ-NAPOCA. Piața imobiliară din inima Transilvaniei a reacționat prompt după ce municipalitatea a semnat o scrisoare de intenție privind înfrățirea cu orașul Denpasar, din provincia indoneziană Bali. Proprietarii n-au așteptat ratificarea. Chiriile, anunță ei deja, vor reflecta pe deplin noul statut de destinație tropicală al orașului.
Primarul a oficializat recent primul pas spre cooperarea cu capitala insulei indoneziene, o decizie administrativă care a limpezit pe loc strategia agențiilor imobiliare locale. La câteva minute după semnarea documentului, sute de anunțuri de garsoniere din Mănăștur fuseseră deja editate online ca să includă cuvântul “balinez” în descriere. Majorarea: minimum patruzeci la sută, cu efect imediat.
Valeriu Cornișă, președintele Asociației Proprietarilor Care Nu Declară Veniturile la ANAF, a ținut o conferință de presă în fața unei scări de bloc. Piața, a explicat el, trebuie să se alinieze la noile standarde geoclimatice. “Nu mai putem închiria la prețuri de provincie europeană când noi suntem practic frați cu paradisul asiatic. Orice apartament cu vedere la ghenă este acum un retreat spiritual urban. Iar lipsa apei calde ajută la purificarea chakrelor prin metoda dușului rece, exact ca în resorturile scumpe din Denpasar”, a declarat Cornișă, ajustându-și ghirlanda de flori de plastic peste geaca de fâș.
“Orice apartament cu vedere la ghenă este acum un retreat spiritual urban.”
Agenții confirmă tendința. Umiditatea apartamentelor de la parter se vinde de-acum ca dotare de lux. Octavian Plintă, un agent imobiliar care poartă ochelari de soare în interior, susține că mucegaiul de pe pereții băilor nu mai reprezintă un defect de izolație, ci un strat de vegetație exotică. “Avem o garsonieră de unsprezece metri pătrați pe strada Horea pe care o promovăm ca experiență autentică de meditație într-o peșteră din junglă. Singura diferență e că în loc de maimuțe ai vecini care bat cu mătura în țeavă”, a precizat acesta.
Chiriașii se trezesc între timp cu contracte modificate peste noapte, cu clauze care prevăd plata în euro pentru vibrațiile pozitive ale cartierului. Simonei Faianță, o studentă din Zorilor, i-a venit o notificare prin care taxa lunară pentru locul de parcare de pe trotuar crește, ca să reflecte potențialul de surf al străzilor inundate la fiecare ploaie. “Mi-a zis că taxa de reziliență tropicală e obligatorie și că, dacă nu-mi convine, mă pot muta într-un oraș înfrățit cu localități mai ieftine”, s-a plâns tânăra, încălzindu-și mâinile deasupra unui calorifer rece.
Mediul privat nu rămâne singur în acest efort. Un grup de inițiativă a propus transformarea Canalului Morii în destinație de scufundări, pe motiv că vizibilitatea redusă din apa tulbure ajută la introspecție. Vânzătorii de covrigi au înlocuit deja sarea de pe produsele de patiserie cu nisip de construcții. Promit senzația inconfundabilă a unei zile petrecute pe plajă.
“Este doar începutul unui proces lung de adaptare, dar suntem pe drumul cel bun spre a oferi o experiență insulară completă aici, între betoane”, a concluzionat Cornișă. “Sperăm să introducem curând și o taxă de turism exotic pentru toți cei care îndrăznesc să respire aerul prăfuit, dar profund spiritual, al metropolei noastre.”