Guvernarea de pe canapea: PNL votează cabinetul doar ca să aibă pe cine să critice
Liberalii au descoperit rețeta succesului politic prin refuzul asumării oricărei responsabilități, lansând doctrina istorică a opoziției participative.
PNL a atins, în sfârșit, nirvana politică. Adică acea stare în care conduci o țară fără să te atingi de guvernarea ei. Robert Sighiartău a anunțat că partidul nu intră în guvernul condus de Luca Niculescu, dar ia în calcul un vot de învestitură, iar experții vorbesc deja despre nașterea unei doctrine noi. I s-a și găsit nume: “opoziția participativă de pe canapea”. Pe scurt, aduci pe cineva la putere ca să ai pe cine înjura a doua zi dimineață, la prima cafea.
“E o abordare de un rafinament rar, un fel de homeopatie guvernamentală. Substanța activă lipsește complet”, a explicat Gelu Păpădie, cercetător principal la Institutul de Abstinență Politică. În opinia lui, s-a descoperit astfel secretul succesului electoral pe termen lung: refuzi categoric orice responsabilitate, dar validezi cu generozitate responsabilitatea altora. Practic îi dai omului cheile de la mașină, îi pui și benzină, după care te așezi pe trotuar și arunci cu pietre în parbriz.
Strategia are deja și fundament instituțional. S-a înființat un departament independent pentru studiul sprijinului guvernamental fără contact direct, iar purtătorul lui de cuvânt, identificat doar ca domnul Marcel de la etajul doi, a descris procedura. Simpatiile publice vor fi alături de viitorul cabinet în cele mai grele momente, dar exclusiv sub formă de gânduri și rugăciuni. Un ministru prins într-o criză economică primește pe loc un mesaj de încurajare pe grupul privat. Urmat, firește, de o declarație publică în care e certat aspru.
“Un fel de homeopatie guvernamentală în care lipsește complet substanța activă.”
La ministere, vestea a adus lacrimi de ușurare. Tanti Viorica, doamna responsabilă cu ștersul prafului de pe dosarele cu inițiative abandonate, spune că n-a mai văzut atâta relaxare instituțională. “Până acum, când aveam șefi, trebuia să ne prefacem că muncim. Sunau telefoanele, veneau oameni cu jalba în proțap. De-acum îi trimitem pe toți la guvernul abia votat și noi ne bem compotul liniștiți”, a povestit ea, vizibil emoționată.
Specialiștii cred că invenția românească poate fi exportată și în afara politicii. Un client ar putea, de pildă, să comande cea mai scumpă friptură din meniu, să o privească lung, să refuze să o mănânce, apoi să achite toată nota și să lase o recenzie proastă pe internet. Elevii, la rândul lor, ar veni la școală doar ca să susțină examenele profesorilor. Le dau nota patru la finalul orei și pleacă acasă.
Filozofia are, de altfel, un practicant mai vechi. Ghiță Consilierul, un motan tărcat din zona Parlamentului, a miorlăit aprobator când a auzit de noua doctrină, recunoscând în ea propriul său model de viață. Animalul susține necondiționat prezența oamenilor în clădire, cu condiția să-i deschidă conservele. Dar își rezervă dreptul de a-i zgâria dacă mâncarea nu e la temperatura camerei. A fost numit pe loc președinte de onoare al comisiei pentru dezaprobare constructivă.
Rămânea de lămurit ce fac alegătorii în tot acest aranjament. Reprezentanții unui birou de clarificări abstracte i-au asigurat pe cetățenii confuzi că prezența în cabina de vot e în continuare strict obligatorie. Doar rezultatul e opțional. Voința poporului urmează să fie implementată cu strictețe de altcineva, democrația e salvată, funcțiile sunt ocupate de persoane de sacrificiu, iar criticile pot curge nestingherite încă patru ani, fără nicio teamă de responsabilitate.