Haos la Zilele Comunei Vârful Norișor: Un luptător local a învins forța de frecare în finală
Sute de spectatori alunecă incontrolabil spre comunele vecine după ce forța de frecare a cedat în fața unei strânsori de gât aplicate corect pe stadionul comunal.
VÂRFUL NORIȘOR, Turneul de Lupte Greco-Romane Conceptuale de la Zilele Comunei s-a încheiat în această după-amiază fără pic de aderență. În finală, campionul local Fane Burlă a învins forța de frecare. I-au trebuit sub patru minute. Omul a pus la pământ un principiu fundamental al fizicii cu o tehnică pe care nimeni din tribună n-a putut-o explica, iar frecarea a dispărut pe loc, pe o rază de cincisprezece kilometri. Zeci de spectatori au alunecat de pe băncile stadionului comunal și au pornit grațios spre pășunile vecine, în mișcare rectilinie uniformă.
Titi Telemea, directorul tehnic al competiției, a numit meciul un triumf tactic. Cu consecințele, a recunoscut, stă mai prost. “Știam că băiatul s-a antrenat toată vara cu termodinamica, prin șurile vecinilor. Dar nimeni nu s-a gândit că o să prindă frecarea de gât și o s-o țină așa până cedează definitiv. Eu alunec încet spre comuna vecină de vreo două ore și n-am de ce să mă prind”, a declarat Telemea la o portavoce, în timp ce plutea la firul ierbii pe lângă clădirea primăriei.
La zona de grătare a fost prăpăd. Fără frecare care să le mai țină locului, sutele de porții de mici au țâșnit necontrolat spre orizont la prima adiere de vânt. Câțiva cetățeni care încercau să bea o bere la draft au constatat că paharul le fuge dintre degete și ajunge, în cele din urmă, pe orbită în jurul foișorului central. Formația de muzică populară s-a oprit și ea din cântat: arcușurile alunecau pe strunele viorilor fără să scoată absolut nicio vibrație, așa că tot concertul se desfășura în tăcere deplină.
“Eu însumi alunec încet spre comuna alăturată de două ore și nu am de ce să mă prind.”
Nici arbitrajul n-a scăpat. Echipa a încercat să fluiere finalul competiției și n-a ieșit niciun sunet, iar stadionul a rămas într-o liniște stranie. Arbitrul principal, domnul Vasile Fâșie, a fost văzut ultima dată rotindu-se în jurul propriei axe la centrul terenului. “E o rușine pentru sportul județean. Ani de zile am penalizat concurenții pentru folosirea excesivă a magneziului, iar acum trebuie să arbitrez un spațiu complet alunecos, în care până și privirea îmi alunecă de pe tabela de marcaj”, a transmis Fâșie printr-un porumbel călător, lansat cu un efect de praștie.
Odată cu lăsarea serii, participanții au descoperit că nu se mai pot întoarce acasă. Fără un minim de aderență între talpa pantofului și asfalt, mersul pe jos s-a transformat într-un exercițiu de patinaj artistic perpetuu. Un grup de pensionari care jucau table în fața magazinului a fost dus de o rafală până la liziera pădurii, cu zaruri cu tot, plus mesele și scaunele pliante. Poliția locală a vrut să intervină. Singura autospecială patinează însă pe loc, iar agenții vâslesc zadarnic prin aer cu niște amenzi rutiere.
Consiliul local s-a întrunit de urgență, din mers, fiindcă altfel nu se putea. Secretarul primăriei, Margareta Dosar, a propus contractarea rapidă a unui sportiv în stare să se ia la trântă corp la corp cu inerția, ca să se restabilească ordinea în sat. Până atunci, autoritățile roagă cetățenii să nu strănute sub nicio formă, pentru a nu se propulsa singuri în afara județului. Recomandarea oficială rămâne lanțul uman: oamenii să se țină de mâini, în speranța că masa lor combinată va compensa lipsa totală de aderență la sol. Deocamdată nu o compensează.