Mont Blanc a mai pierdut un metru și și-a depus cererea pentru statut de deal
După ce a ajuns la 4.807,47 metri, cel mai înalt vârf al Europei cere reducerea programului de lucru și o plăcuță de orientare.
MONT BLANC, O echipă de geometri a măsurat vârful Mont Blanc și a obținut 4.807,47 metri deasupra nivelului mării, adică un metru și ceva sub cifra de anul trecut. Au refăcut calculele. De trei ori. După care au coborât în parcarea de la poale și s-au uitat pe sub mașini, în caz că metrul lipsă s-a rostogolit cumva până acolo.
Cifra a ajuns repede la administrația imaginară a înălțimilor, acolo unde munții completează în fiecare an declarația de relief. Mont Blanc a primit deja formularul. I se cere să bifeze dacă scăderea e temporară sau doar sezonieră, iar la rubrica de observații, să declare pe propria răspundere că nu intenționează să se transforme în deal fără să anunțe primăria.
“Nu mai putem continua în ritmul acesta”, a declarat Silvestru Mărunțel, purtător de cuvânt al Comisiei pentru Dealuri în Devenire, vorbind dintr-un dosar cu șină. “Astăzi pierdem un metru. Mâine pierdem prestigiul. Poimâine vin turiștii cu bicicleta și ne cer să le ștampilăm bonul de picnic.”
“Astăzi pierdem un metru, mâine pierdem prestigiul.”
Ghizii nu au mai așteptat concluziile comisiei. Au pregătit două trasee noi, unul botezat “Ascensiunea până la ceva alb”, celălalt “Coborârea prudentă spre fostul ghețar”. Un bărbat care stătea în apropiere cu o cană de ceai ne-a explicat că în câteva locuri se traversează de pe acum un pârâu acolo unde scria ghețar. Fotografiile de vacanță ies prost. Iar geaca foarte scumpă nu mai folosește la nimic.
Pe fondul acestor schimbări, obiectele montane au cerut drepturi colective. Coarda vrea pauze între urcări. Bocancii au solicitat să nu mai fie acuzați pentru noroi, busola susține că e discriminată fiindcă toată lumea o întreabă numai unde e nordul, iar un termos a depus plângere separată, prin care cere ca expresia “temperatura de vârf” să nu mai fie folosită fără consimțământul lui.
Mai rămâne birocrația, care se traversează mai greu decât orice pârâu. Dacă vârful coboară sub o anumită limită, nimeni nu știe dacă mai datorează taxa pentru panoramă sau dacă trece direct la categoria “deal cu aspirații”. ANAF-ul imaginar al reliefului a promis un inspector. Îl trimite imediat ce găsește o scară suficient de lungă și pe cineva dispus să îi aprobe transportul.
Muntele, deocamdată, tace. Are în continuare peste 4.800 de metri și o reputație europeană intactă, cel puțin până la următoarea măsurătoare. Într-un comunicat redactat de o pietricică responsabilă cu relațiile publice se precizează că vârful nu are de gând să dispară, ci doar “să se așeze puțin”, după atâtea secole în care a stat în picioare fără să primească măcar o masă de duminică.