Autobuzul local a atins superpoziția cuantică și oprește simultan în toate stațiile
Locuitorii din Bulgăreștii de Jos pot urca în aceeași cursă și la primărie și la moară, cu condiția să nu măsoare viteza vehiculului înainte de a valida biletul.
BULGĂREȘTII DE JOS, De la începutul săptămânii, locuitorii comunei asistă la cel mai important progres al fizicii aplicate din istoria transportului județean. Singurul autobuz al regiei locale nu mai respectă mecanica newtoniană. În loc să întârzie după graficul știut de toată lumea, vehiculul a intrat în superpoziție pură. Aceeași caroserie galben-muștar se vede acum, în același moment, la capătul de linie și la podul de fier. Un martor jură că a zărit-o și în fața farmaciei veterinare.
Totul a început marți dimineață, la cursa de șase și un sfert. Motorul diesel a scos un oftat metalic și a refuzat să mai înainteze într-o singură direcție. La depou, mecanicii au o teorie: tabla ruginită ar fi intrat în rezonanță armonică cu cele douăzeci de plase de rafie așezate pe culoar, iar vibrația a deschis o ruptură microscopică în spațiu și timp. În câteva secunde, autobuzul s-a împrăștiat într-un nor dens de probabilități. Mirosul de tapițerie încinsă la soare a rămas, ciudat, perfect intact.
Despre norul cu pricina, lumea academică s-a pronunțat repede și l-a declarat o victorie a economiei rurale. “Avem în față primul vehicul subatomic cu treizeci de locuri pe scaune din Europa de Est”, a declarat dr. Viorica Ipoteză, cercetător principal la Catedra Zonală de Mecanică Ondulatorie. “Cât timp călătorii se uită în pământ și nu la ceas, autobuzul există în fiecare stație. Dacă cineva se enervează și strigă că iar pierde legătura, funcția de undă colapsează pe loc și mașina se materializează fix pe banda opusă.”
“„Cât timp călătorii nu se uită la ceas, autobuzul există în fiecare stație.”
Pentru navetiști, teoria doamnei doctor a venit cu mici complicații organizatorice. Maricela Cârcotă, navetistă cu vechime, a urcat pe ușa din spate la dispensar și a coborât pe ușa din față la primărie în aceeași fracțiune de secundă. Comod, recunoaște femeia. Dar o macină o problemă de conștiință: bănuiește că a lăsat o variantă paralelă a sacoșei cu ceapă pe bancheta din mijloc, unde legumele ar fierbe în continuare într-un univers alternativ, fără acordul asociației de proprietari.
Sacoșa rămâne deocamdată nerevendicată, dar la primărie vestea mare a fost alta. Un raport intern, citit la lumina lămpii, notează că prezența simultană a mașinii în toate cătunele rezolvă definitiv problema rutelor izolate și duce consumul de motorină la zero absolut. Nu se arde nicio picătură când deplasarea merge pe fluctuații de vid. Primarul vrea deja să extindă modelul cuantic la deszăpezirea de la iarnă și, dacă ține, la distribuirea pensiilor.
Entuziasmul nu e chiar general. Controlorii de bilete au rămas nemulțumiți, pentru că meseria lor a devenit matematic imposibilă din cauza principiului de incertitudine. Aurel Piuliță, inspector de linie, a explicat cu amărăciune cum stau lucrurile pe traseu. Dacă verifică biletul unui pasager, îi fixează instantaneu poziția pe scaun, dar îi pierde cu totul viteza, iar omul se împrăștie prin parbriz sub formă de particule luminoase. Ca să nu mai dea amenzi eronate, controlorii taxează acum doar umbrele călătorilor care dau din cap afirmativ.
Până la o nouă ședință a consiliului local, autobuzul circulă prin toate dimensiunile fără bilet și fără revizie tehnică periodică. Dispeceratul le cere pasagerilor să nu aprindă lanterna telefonului în stație, ca să nu tulbure undele de probabilitate. Covrigi calzi se pot cumpăra în continuare. Dar numai de cei convinși că foamea lor aparține aceleiași realități în care oprește mijlocul de transport.