Crabul albastru, trimis la masă până uită de plase
Specia invazivă care rupe plasele pescarilor din Deltă va fi întâmpinată cu zece rețete și o furculiță administrativă.
CONSTANȚA. Crabul albastru american rupe plasele pescarilor din Delta Dunării de câteva sezoane încoace. Somații nu i s-au putut trimite. Așa că Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” a luat-o pe altă cale și lucrează acum, cot la cot cu Facultatea de Gastronomie din Istanbul, la transformarea invadatorului în delicatesă culinară.
Fănel Ciudățel notează că premisa proiectului e simplă și, zice el, sănătoasă: dacă animalul nu respectă pescuitul, poate măcar respectă o farfurie bine încălzită. Zece rețete cât mai inovatoare sunt deja în lucru. Suficiente cât fiecare crab să primească o șansă la o carieră nouă, de la invadator acvatic la aperitiv cu garnitură.
“În sfârșit, cineva ne tratează ca pe o problemă cu sos”, a declarat Puiu Molfănescu, purtător de cuvânt al Comitetului pentru Reabilitarea Crustaceelor Obraznice, prins în pauza de masă lângă o imprimantă. Organizația nu există încă, a recunoscut el. Are în schimb ștampilă, mapă, plus o părere fermă despre usturoi pe care n-a vrut s-o detalieze.
“În sfârșit, cineva ne tratează ca pe o problemă cu sos.”
Cariera cea nouă începe, potrivit planului gastronomic, cu o analiză. Urmează curățarea. Abia apoi e întrebat crabul dacă preferă să fie servit întreg sau în porții care să nu mai poată rupe nimic. Exemplarelor foarte încăpățânate li se rezervă o prezentare pe pat de mămăligă, unde orice gest agresiv trece drept decor rustic.
Criteriile după care se măsoară reușita le-a stabilit deja o comisie imaginară. În componență: o tigaie, un ardei iute și un vecin de bloc care gătește pe balcon marțea. Carnea trebuie să iasă gustoasă, iar rețeta să se poată explica fără planșă. Și niciun pescar să nu-și confunde cina cu materialul de lucru. Tigaia a cerut anonimat, fiindcă nu vrea să fie acuzată că pune presiune pe crustacee.
“Dacă merge proiectul, următorul pas este să-i convingem pe crabi să-și aducă singuri lămâia”, a spus o scoică de serviciu, singura participantă venită cu ecuson. Lângă ea, un șervețel completa formularul pentru protecția consumatorului. Furculița a solicitat să fie scoasă din zona de risc înainte de degustare.
În esență, inițiativa rămâne o încercare reală de valorificare culinară a unei specii invazive care face praf plasele din Deltă. Restul, cu tot cu comisia de bucătărie, cu cariera crabului și cu negocierile purtate cu usturoiul, aparține redacției și unei imaginații care a stat prea mult la masa de duminică.