Crabul albastru, convocat la degustare după ce a distrus plasele Deltei
Un proiect culinar încearcă să rezolve invazia din Deltă, dar crabul cere contract colectiv și meniu fără usturoi.
CONSTANȚA. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” lucrează, împreună cu Facultatea de Gastronomie din Istanbul, la un proiect de valorificare culinară a crabului albastru american, specia invazivă care rupe de ani buni plasele pescarilor din Delta Dunării. Planul prevede zece rețete. Zece, adică exact cât să transformi o invazie într-un prânz de duminică pentru o familie foarte hotărâtă.
În primele schițe, crabul urma să fie fiert, fript, marinat și băgat într-o ciorbă despre care un caiet de laborator notează sec că “are potențial de masă festivă”. Apoi s-a complicat treaba. Crabii au aflat că urmează să devină delicatesă și au trimis o cerere oficială, scrisă cu cleștii, către Direcția Generală pentru Drepturile Animalelor Care Strică Plase.
“Nu refuzăm colaborarea gastronomică, dar solicităm program de lucru de opt ore și pauză de năpârlire”, a declarat Costică Plesnitoarea, purtătorul de cuvânt al Sindicatului Crabilor Albastru-Petrol, la o conferință ținută într-o găleată răsturnată. Sindicatul mai vrea două lucruri: ca fiecare rețetă să poarte mențiunea “produs obținut prin negocieri dificile” și ca sosul de usturoi să fie aprobat în unanimitate. La capitolul usturoi nu se vede deocamdată nicio apropiere.
“Nu refuzăm colaborarea, dar solicităm pauză de năpârlire.”
Revendicările au ajuns pe masa unei comisii mixte formate din trei bucătari, două plase reparate și un borcan de boia numit temporar secretar tehnic. Discuțiile au ținut șase ore. Pe la ora patru borcanul a cerut o pauză, una dintre plase a intrat în grevă pasivă, iar un crab a anunțat că acceptă să fie servit cu lămâie, dar nu cu “atitudinea aceea de meniu de festival”.
Ca să nu se blocheze totul în hârtii, cineva a propus un pașaport culinar pentru fiecare exemplar. Documentul ar conține fotografia crabului, originea, numărul de clești și o rubrică intitulată “Ați mai fost pus în tigaie?”. Formularul are doar 18 pagini. Pentru depunere mai trebuie însă trei ștampile, o semnătură de la ghișeul acvatic și dovada că solicitantul nu e, de fapt, un rac deghizat.
Între timp, un crab pe nume Mărgeluș a fost cooptat consultant la meniul experimental, după ce a refuzat să urce pe farfurie fără să vadă întâi nota de plată. Prima lui propunere e o salată de crab în care crabul se servește separat, ca să nu se simtă copleșit. A doua, o rețetă de paste în care pastele sunt cele care își cer scuze că au intrat într-o relație cu fructele de mare.
Proiectul cercetătorilor există și e cât se poate de serios: valorificarea culinară a crabului albastru american, ca metodă de a limita pagubele unei specii invazive care distruge plasele din Delta Dunării. Restul, cu tot cu sindicat, pașapoarte, boiaua ajunsă funcționară și crabii cu pretenții contractuale, este satiră. Deocamdată nu există confirmarea că vreun crab ar fi completat formularul până la capăt.